English (UK)

Tradiţii locale

Cu o zi inainte de "Ruptul Sterpelor" , gazda de stana merge cu oamenii in locul unde va avea loc sarbatoarea si construiesc atatea staule, cate botee va forma stana (boteiul cuprinde un numar mai mic de oi decat stana). La fiecare staul se vor construi mai multe strungi deoarece in ziua "Ruptului" fiecare om isi mulge oile lui personal. Dupa terminatul mulsului fiecare om, detinator de oi mergea la caramb (lemn cu patru fete) cu laptele muls. Laptele se toarna in budaca (vas de lemn). Numai gazda de stana masoara laptele, acesta ia laptele de la primul om care a terminat de muls, il pune in budaca, se baga carambul in lapte si se trage o linie pe caramb pana unde a ajuns laptele. Vara, la munte cand va merge dupa branza isi va lua branza dupa "masurisul" de pe caramb. Dupa ce tot laptele e masurat se face de catre vataf branza, urda, jantita si balmos. Femeile astern pe iarba fete de masa, scot din traista horinca, ptiroste si pancove iar barbatii taie mieii. Padurile vor rasuna de hori si veselie.

Cu ocazia Pastilor , in noaptea Invierii, fiecare familie duce in traista la biserica mancare pentru a fi sfintita si anume: pasca (colaci impletiti si umpluti cu branza de oi), cas proaspat, oua rosii, carnati, o bucatica de slanina, cozonac, o sticla de vin rosu si o lumanare mare care este aprinsa la sfarsitul slujbei, cand preotul trece pe la fiecare si stropeste cu apa sfintita. La sosirea de la biserica se aseaza masa festiva a intregii familii. Masa incepe cu ciocnitul oualor rosii adresandu-se cuvintele "Christos a inviat!" la care se raspunde "Adevarat c-a inviat!". Acesta devine si salutul intre consateni timp de 40 zile pana la Inaltarea la Cer cand se schimba salutul cu "Christos s-a inaltat!" si raspunsul "Adevarat s-a inaltat!".